Bible

1 Când Saul s-a întors de la urmărirea filistenilor, a fost anunțat că David este în deșertul En-Ghedi. 2 Atunci Saul a luat din tot Israelul trei mii de bărbați selectați (pentru această misiune) și a plecat în căutarea lui David și a oamenilor lui, în partea de est a Stâncilor Țapilor Sălbatici. 3 A ajuns la stânele care erau lângă drum. Acolo exista o peșteră; și Saul a intrat în ea să își acopere picioarele (odihnindu-se). David și oamenii lui erau la capătul (celălalt al) peșterii. 4 Oamenii lui David i-au zis: „Aceasta este ziua despre care ți-a vorbit Iahve când ți-a spus: «Eu îl voi face pe dușmanul tău să ajungă prizonier în mâinile tale; iar tu vei face tot ce vei dori cu el.»!” David s-a ridicat și a tăiat colțul hainei lungi a lui Saul – fără să fie observat de nimeni dintre cei care erau acolo. 5 Dar apoi David a fost mustrat de conștiința lui pentru că tăiase colțul hainei lui Saul. 6 El le-a spus oamenilor lui: „Să mă ferească Iahve să fac un asemenea lucru stăpânului meu, care este uns la porunca Lui ca rege. Refuz să îl lovesc cu mâna mea. Este uns în slujba lui Iahve ca rege (pentru Israel)!” 7 Zicând aceste cuvinte, David i-a oprit pe oamenii lui și nu le-a permis să îl atace pe Saul. Apoi Saul s-a sculat, a plecat din peșteră și și-a continuat drumul. 8 După plecarea lui, s-a sculat și David și a ieșit din peșteră. Apoi el a strigat după Saul: „Rege, stăpânul meu!” Când s-a uitat Saul în urma lui, David s-a aplecat cu fața până spre pământ și s-a închinat. 9 Atunci i-a zis lui Saul: „De ce asculți cuvintele celor care spun că David dorește să îți facă rău? 10 În această zi, ochii tăi au văzut că Iahve te-a făcut să ajungi la discreția mea – chiar acolo, în peșteră. Cineva mi-a spus să te omor; dar eu am avut milă de tine și am decis să nu fac nimic cu mâna mea împotriva stăpânului meu; pentru că el este uns ca rege din porunca lui Iahve. 11 Părintele meu, privește aici și vezi colțul robei tale care este în mâna mea. Tăind acest colț al robei tale și pentru că nu te-am omorât, trebuie să înțelegi și să recunoști că nu sunt vinovat de răutate sau de revoltă; și că nu am păcătuit împotriva ta. Totuși, tu mă urmărești, ca să mă omori… 12 Iahve să judece între mine și tine; și El să mă răzbune față de tine! Dar mâna mea nu va acționa împotriva ta! 13 Vechiul proverb spune: «Răul provine de la cei răi.» Totuși, să știi că nu voi acționa cu mâna mea împotriva ta. 14 După cine a plecat regele lui Israel? Pe cine urmărești? – Un câine mort? Un purice?… 15 Iahve să fie judecător și să pronunțe sentința în acest conflict dintre mine și tine. El să privească, să îmi susțină cauza și să mă salveze de tot ce intenționezi să îmi faci cu mâna ta!” 16 Când David a terminat de spus aceste cuvinte lui Saul, el i-a zis: „Fiul meu, tu ești chiar David – cel care îmi vorbește?” Apoi a plâns cu voce tare, 17 zicându-i lui David: „Tu ești mai corect decât mine; pentru că tu mi-ai demonstrat bunăvoință, chiar dacă eu m-am comportat rău cu tine. 18 Astăzi, tu ai demonstrat bunătate față de mine; pentru că deși Iahve făcuse ca eu să ajung la discreția ta, nu m-ai omorât. 19 Dacă un om își întâlnește dușmanul, oare îl lasă să plece fără să îi facă niciun rău? Iahve să te recompenseze astăzi cu bine, având în vedere ce ai făcut pentru mine! 20 Acum știu sigur că tu vei guverna (în locul meu) și că tronul lui Israel va fi al tău! 21 Jură-mi pe Iahve că nu îi vei extermina pe urmașii mei după ce nu voi mai trăi eu și că nu îmi vei șterge numele din familia strămoșului meu!” 22 David i-a jurat lui Saul. Apoi Saul a plecat acasă. În acest timp, David a urcat în fortăreață împreună cu oamenii lui.